Antreprenor în IT de peste 30 de ani, am activat și activez în continuare cu credința că informația este baza noii economii. Dar pentru a putea face o economie prosperă bazată pe informație trebuie să reclădim din temelii și sănătatea, educația și infrastructura. Dacă acestea ar fi fost făcute deja, n-aș fi intrat în politică. Încerc cu onestitate să mă angajez politic pentru ca toate acestea să fie ireversibil începute. Iar dacă în acest proces voi deveni un om politic, fie. Iar dacă nu, mă voi întoarce în lumea informației, cu mulțumirea unui job bine făcut. Pentru copiii noștri, pentru noi, pentru părinții noștri și pentru ceilalți români, oriunde s-ar afla.

„Acasă, în Corbeanca!”

Mai multe despre mine

Mă numesc Adrian-Grigore Pop și am 59 de ani.

M-am născut în Zalău, la 29.11.1960 și din 1967 ne-am mutat la Cluj, unde mi-am făcut studiile pe care le-am încheiat la Facultatea de Automatizări și Calculatoare ca inginer în calculatoare. Din 1985 m-am stabilit împreună cu familia la Târgu Mureș, apoi din 2003 m-am mutat în București, unde între 1997-99 am făcut și un EMBA.

Sunt căsătorit, a doua oară, din 2009, cu Rodica Pop, avem doi băieți de 8 și respectiv 6 ani și locuim în Corbeanca din 2010. Din prima căsătorie (1984-2004) cu Silvia Pop, am două fete gemene de 34 de ani care lucrează la Cluj tot în domeniul IT.

Sunt antreprenor în IT de peste 30 de ani. În prezent lucrez la o platforma în cloud pentru IMM-uri – MAX Business & Accounting și ca UI-UX Designer la BiT Software. Am creat din 1992 până în prezent o serie de companii mai mici sau mai mari în IT, cea mai importantă fiind Agora Media în care am publicat din 1992 revistele de IT: PC Report, Byte România, PC Magazine România, eWeek România, Gazeta de informatică etc; și cu care am organizat o serie de conferințe între care cea mai importantă a fost eLiberatica – o conferință anuală internațională open-source în România.

În plan politic, din 2000 până în 2005 am fost membru fondator și vicepreședinte al URR – Uniunea pentru Reconstrucția României, alături de Cosmin Alexandru și alții. A fost primul partid nou, fără legături cu trecutul, format din tineri care doreau o altă clasă politică pentru România – nu ce-a care ne-a pus în față, după zece ani de tranziție, opțiunea de a alege în 2000 între Iliescu și Vadim. A fost un efort de concepție și organizare de peste 4 ani. Am ieșit public în 2003, am creat pentru acest partid prima platformă politică pe internet – de care m-am ocupat continuu, am participat la alegerile locale, generale și prezidentiale din 2004 însă fără succes deoarece în 2004 pe dreapta s-a format Alianța DA care avea să câștige alegerile. În 2005 am făcut o fuziune prin absorbție a URR în PNȚ-CD pentru a da posibilitatea celor care au activat în URR și mai doresc să facă politică să aibă un spațiu în care să-și continue activitatea. În urma acestei fuziuni, am mai activat 6 luni ca secretar general al PNȚ-CD, după care am ieșit din politică în toamna lui 2005.

Odată cu apariția PLUS (inițial MRÎ), alături de mai mulți foști colegi din URR ne-am regăsit și ne-am re-activat politic. Am fost membru în Grupul de Inițiativă Locală din Corbeanca de la început, am participat la înființarea Comunității Locale și am fost ales membru în Biroul acesteia.